tag:blogger.com,1999:blog-67004298420525674292024-03-19T14:34:46.898-07:00despreiubiresialtidemonianka'shttp://www.blogger.com/profile/01848155835280848254noreply@blogger.comBlogger33125tag:blogger.com,1999:blog-6700429842052567429.post-72285598903668578282013-01-19T11:53:00.000-08:002013-01-19T11:53:37.921-08:00there is no love in town<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgtJ0xCtrPge_75GvSZyu3mFHcKiv0uFmtrprs2LhTvwNGkgu3F-VbgMx3JG7lFL4XG7L0zkH_GXesuhR4XOuoeroBxmie5C4AWLXC02lfCWnWOIatMnthYz9x_iAtD7UnGoR7LN18UrA1G/s1600/3133916345_7c2401ccb7.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5542719153739854130" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgtJ0xCtrPge_75GvSZyu3mFHcKiv0uFmtrprs2LhTvwNGkgu3F-VbgMx3JG7lFL4XG7L0zkH_GXesuhR4XOuoeroBxmie5C4AWLXC02lfCWnWOIatMnthYz9x_iAtD7UnGoR7LN18UrA1G/s400/3133916345_7c2401ccb7.jpg" style="cursor: pointer; float: right; height: 400px; margin: 0pt 0pt 10px 10px; width: 360px;" /></a><br />
<div>
pierdem prieteni si renuntam la prieteni si suntem invatati ca prietenii sunt familia pe care ti-o alegi si atunci cum putem renunta la familie? cand anume un om devine prieten si ce trebuie sa faca sau sa faci pentru a-si pierde aceasta calitate? ma enerveaza tacerea si daca alta data as fi intrat peste el si as fi trantit usa de perete: nu sunt de acord sa nu mai vorbesti cu mine, hai ne-mpakam acum am suferit ca un caine intr-o seara si dimineata deja imi trecuse. prietenii sunt repere, fac parte din busola personala, ne amintesc constant cum sa nu ne ratacim de noi insine. cand iti pierzi busola ce faci? stai pe loc sau mergi inainte si-ti cauti alte repere. in ultima vreme experimentez mersul in masina cu ochii inchisi si-mi provoaca o placere patologica si doare k am pierdut un egal si pe cine sun cand NINGEEE!!!</div>
anka'shttp://www.blogger.com/profile/01848155835280848254noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-6700429842052567429.post-16846253245258255032011-05-19T22:28:00.001-07:002011-05-19T22:28:51.872-07:00asteptand ciresele ...<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjVH4AwABggE1N05GqIAdpqr5VRD-7qZjgEQyqJkA8hU_zqmiPzPAAPOvbCfqT66rGXPf1FGwVric8nDQ_V9f-fBTF-OEwGQgg2rnrumemOY4E1lXOIFNwsnM0Jy4dmfrMQRn2X2j5CgDWp/s1600/Cherry_wallcoo014.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 400px; height: 300px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjVH4AwABggE1N05GqIAdpqr5VRD-7qZjgEQyqJkA8hU_zqmiPzPAAPOvbCfqT66rGXPf1FGwVric8nDQ_V9f-fBTF-OEwGQgg2rnrumemOY4E1lXOIFNwsnM0Jy4dmfrMQRn2X2j5CgDWp/s400/Cherry_wallcoo014.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5608665985666325602" border="0" /></a>anka'shttp://www.blogger.com/profile/01848155835280848254noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6700429842052567429.post-4290207610842043282011-04-28T06:27:00.001-07:002011-04-28T06:35:03.542-07:00unii studiaza....din greu sau cu pasiune, sau....pur si simplu studiaza<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi7k5Cb7EDZALMF-qDBr0Ymae59VF1RjaIw1L1tBa6F35nmIMawy3Tv7ZjbRZfnb8dcBjt86R6NobuC4Uxt0xqw0tbDQ9j8XiecX_P0wai_OxLoiEM6hCmwVWrP56tPIs3Cqzu1BTCbiVvK/s1600/DSC00018.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 400px; height: 300px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi7k5Cb7EDZALMF-qDBr0Ymae59VF1RjaIw1L1tBa6F35nmIMawy3Tv7ZjbRZfnb8dcBjt86R6NobuC4Uxt0xqw0tbDQ9j8XiecX_P0wai_OxLoiEM6hCmwVWrP56tPIs3Cqzu1BTCbiVvK/s400/DSC00018.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5600626950017266978" border="0" /></a>anka'shttp://www.blogger.com/profile/01848155835280848254noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6700429842052567429.post-47977033719188447182011-02-05T00:57:00.000-08:002011-02-05T01:02:57.601-08:00mon chat ZAZU<!--[if gte mso 9]><xml> <w:worddocument> <w:view>Normal</w:View> <w:zoom>0</w:Zoom> <w:punctuationkerning/> <w:validateagainstschemas/> <w:saveifxmlinvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid> <w:ignoremixedcontent>false</w:IgnoreMixedContent> <w:alwaysshowplaceholdertext>false</w:AlwaysShowPlaceholderText> <w:compatibility> <w:breakwrappedtables/> <w:snaptogridincell/> <w:wraptextwithpunct/> <w:useasianbreakrules/> <w:dontgrowautofit/> </w:Compatibility> </w:WordDocument> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml> <w:latentstyles deflockedstate="false" latentstylecount="156"> </w:LatentStyles> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 10]> <style> /* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:"Tabel Normal"; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-parent:""; mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt; mso-para-margin:0in; mso-para-margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:10.0pt; font-family:"Times New Roman"; mso-ansi-language:#0400; mso-fareast-language:#0400; mso-bidi-language:#0400;} </style> <![endif]--> <p class="MsoNormal"><span style="" lang="IT">Este o pisica in carefoure o persana cu multe culori care are 8luni, e o pisica pe care, dintr-un motiv sau altul nimeni nu a luat-o si sta de luni de zile intr-o cusca de cativa centimetri. Trec sute de oameni prin fata geamului si bat in geam vorbesc cu ea, seara luminile se inchid si pisica ramane singura. E ca la inchisoare. Nimeni nu o vrea, e un animal trist care nu mai spera la nimic pentru ca nu stie la ce sa spere. Nu e indeajuns de ieftina si nici prea scumpa. Nu e un animal ingrijit sau frumos. Mi-e frica ca daca ash lua-o eu nu ash face fatza la traumele pe care le are. Pe de alta parte shtiu ca ash putea sa-i monitorizez comportamentul, progresele, reactia la afectiune. Dar sunt comoda…daca nu s-ar adapta, daca nu ar avea o personalitate ok, daka nu ar invata nimic, daka blocajul ar fi prea mare shi ar fi stocked. </span><span style="" lang="PT-BR">Ok ash arunca 5mil, dar apoi ce ash face cu ea daka nu mi-ar placea? </span><span style="" lang="IT">In momentul in care ash aduce-o acasa ar fi responsabilitatea mea. Nu poti renunta la un animal care a stat toata viata intr-o cusca de 30cm patrati. Pentru ca, cei 30cm nu ii vor aduce niciodata fericirea, dar ii vor asigura supravietuirea. Oare si la oameni se aplica aceeasi regula? Daca gasim pe cineva care a stat de ani de zile intr-o cusca ar trebui sa il lasam acolo? Sa investim in el stiind ca s-ar putea sa pierdem? Sa ni se para din start in van efortul? Devenim responsabili pentru el din momentul in care-l scoatem din cusca? Putem sa ne asumam raspunderea aceasta? Il tratam ca pe un egal si uitam de unde vine si de ce are traumele pe care le are si ii cerem sa se comporte ca un om liber, avem rabdare si timp sa il invatam ce inseamna increderea, privirea focusata si interesul? Din multitudinea de oameni de ce am alege un astfel de om? La pisica e clar mila pentru inumanitatea celor 30cm patrati, lipsa de afectiune si nevoia de a face ceva pozitiv. La un om de ce am face-o? pentru ca ne indragostim de pontentialul de a-l ajuta? De a ne face utili si folositori? De a deveni pentru cineva reperele gratiilro celor 30de centimetri patrati? De dependenta lui? De generozitatea noastra? Daca nu ar fi asa ar trebui sa renuntam la primul semn ca cel de langa noi nu ne este egal, sa ii dam sansa de a fi tratat ca un om care a trait in mai mult de 30cm patrati. </span><span style="" lang="PT-BR">Sau ar trebui sa nu renuntam sa il aducem dincolo de granite asta, dar care ar fi motivul? Eroismul nostru? Faptul ca celalalt in afara de granite celor 30cm patrati ofera o compensatie: o frumusete extraordinara, un sex incredibil, o minte sclipitoare, tandrete perfecta… dar care din acestea inlocuiesc puterea? Ador tangoul, e un dans al puterilor, al egalilor, nu exista un dominator si un dependent, sunt doi oameni egali care se infrunta. </span><span style="" lang="IT">Singura nevoie, deasupra tuturor, de iubire, bogatie, realizare sociala ramane puterea. <span style=""> </span>Cand spun egal ma refer egal ca si putere. Un om tinut intr-o cusca e un om fara putere, in lat. Care e linia care ne desparte de performanta? Distant de la 30 la 40 cm? in carefoure este la petshop o pisica sta de 6 luni intr-o cusca de 30cm patrati, nu a fost libera iubita niciodata. </span>Nu a vazut niciodata lumina zilei. </p>anka'shttp://www.blogger.com/profile/01848155835280848254noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6700429842052567429.post-29870353545729096052011-01-13T04:03:00.000-08:002011-01-13T04:06:09.611-08:00There was never a man like my Johnny................................................................................................................<br />................................................................................................................<br />................................................................................................................<br />................................................................................................................<br />................................................................................................................<br />................................................................................................................<br />................................................................................................................<br />................................................................................................................<br />................................................................................................................ .anka'shttp://www.blogger.com/profile/01848155835280848254noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6700429842052567429.post-27012088826832152132011-01-05T05:35:00.000-08:002011-01-05T05:37:53.201-08:00mourningcu fiecare iubire pe care o lasi sa plece mai pierzi putin din suflul pe care il ai, ti se redefineste, reaseaza respiratia, inveti sa respiri mai putin, pt k te doare prea mult si ti-e frica sa nu-ti scape tot sufletul la urmatoarea expirare si sa mori. si la urmatoarea iubire mai pierzi putin, si la urmatoarea si-nca putin, si...sunt iubiri la care-ti pierzi jumatate din intensitatea respiratiei, si de fapt cand murim, ne pierdem si ultimul suflu al ultimei iubirianka'shttp://www.blogger.com/profile/01848155835280848254noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6700429842052567429.post-27070077749319802242010-11-24T05:44:00.000-08:002010-11-29T05:38:01.398-08:00mama mea sau joie de vivre<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjROMb3dRNXkmqReVojE8s460w9zcGyRhEcw_H7j2q-eFXgEAGvzk6-vYRTVAUJq6RY4QelhexzErrALYxQ3VUNptoFvI_LWG0ebvfWrafwYx76wu7U0RxHkJQSFPA0RvsVt5T84I8wSpCt/s1600/mama.jpg"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 400px; height: 387px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjROMb3dRNXkmqReVojE8s460w9zcGyRhEcw_H7j2q-eFXgEAGvzk6-vYRTVAUJq6RY4QelhexzErrALYxQ3VUNptoFvI_LWG0ebvfWrafwYx76wu7U0RxHkJQSFPA0RvsVt5T84I8wSpCt/s400/mama.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5543112043335784370" border="0" /></a>uneori intalnim oameni care ne marcheaza existenta pentru totdeauna, auzim oameni care, intr-un amfiteatru ceilalti isi vor tine respiratia pentru a le auzi soaptele. intalnim oameni magnetici, ne-ndragostim de oameni care au descoperit ceva ce noi nu am gasit inca si ne amintesc sa continuam cautarea. mama mea este un om care abereaza, care vorbeste, care tace, care deseneaza, care plange la filme, la competitzii sportive, mama mea exista prin sine, nu devenim responsabili de fericirea sau implinirea ei ca celelalte mame de care-mi doream sa fie cand eram copil, mame care faceau curat si mancare. mama mea citea. mama mea cand plange jeleste, cand danseaza danseaza de parca de dans ar depinde viata cuiva, cand deseneaza, culorile tzipa violent de pe panze, cand rade rade pana la lacrimi, cand traieste, traieste.anka'shttp://www.blogger.com/profile/01848155835280848254noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-6700429842052567429.post-31856431395197901462010-09-17T04:57:00.001-07:002010-09-17T05:07:29.089-07:00desen, toamna, faliment morale toamna asa k am din nou:d muuulte muuulte activitati noi, pe care le voi abandona mai devreme sau mai tarziu. vorba lui iustin: tzie-tzi plac animalele cat is mici. ce-i dretp ma plictisesc repede de animale, de oameni,de joburi...si totusi...sunt cateva lucruri care-mi provoaca din ce in ce mai mutla placere atunci cand le fac, oameni pe care-i savurez si care cu fiecare zi devin mai frumosi, care se sustrag falimentului moral in care ma sclald. oare neadaptarea dintre noi si ceilalti au trait-o si cei dinaintea noastra sau...e apanajul acestui mileniu care are cateva reguli clare simple: banul, frumusetea evidenta si impusa, puterea si care nu se poate grefa peste cei 20si de ani ai nostri de acasa unde regulile erau: perseverenta, munca, iubire, loialitate, prietenie... unde etichetele nu contau, unde parvenitii erau ai lor si intrau intr-o lume care-i expulza, iar sfintii nostri erau ai nostri. din nefericire pentru unii si cu bucurie pentru mine un parvenit va ramane un sarc imbogatit, iar un aristocrat chiar si sarac lipit va ramane un aristocrat. tema de gandire: cenusareasa era o parvenita sau o printesa adevarata? oricare ar fi raspunsul ea ramane visul nostru al tuturor de cateva generatii...anka'shttp://www.blogger.com/profile/01848155835280848254noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-6700429842052567429.post-71573335399627263532010-05-23T02:21:00.001-07:002010-05-23T02:28:31.221-07:00nevoia de a scrie, de a fi, de a invata<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhdLbwBO2cvoZ5cijXwUtK25zJlUTuuNy8w6b8DYoBq_UVmxKe_PeE4t52BrPDu7zm2GEy9N_z64Cw5Gnt7SWsuBDXfF7Y38AeI_VrPbX00Ut4s1h3kjkDBLX5NhuM0en6kJtq8o8imCM_-/s1600/petal.jpg"><img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5474394676139437362" style="DISPLAY: block; MARGIN: 0px auto 10px; WIDTH: 400px; CURSOR: hand; HEIGHT: 266px; TEXT-ALIGN: center" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhdLbwBO2cvoZ5cijXwUtK25zJlUTuuNy8w6b8DYoBq_UVmxKe_PeE4t52BrPDu7zm2GEy9N_z64Cw5Gnt7SWsuBDXfF7Y38AeI_VrPbX00Ut4s1h3kjkDBLX5NhuM0en6kJtq8o8imCM_-/s400/petal.jpg" border="0" /></a><br />nu stiu sa schimb poza etiketa de la blog si ma scoate din tzitzini. ma gandeam de unde nevoia asta disperata de a aramane singura uneori, de a avea momente cu mine, pe care rpactic le fur, le devorez cu placerea dependentuluid e un drog, pana la tremurat. imi palce sa raman cu mine, cu muzica mea pe care o ascult cand sunt singura, cu cartile pe care le citesc cand sunt singura, cu multimea de cani de cafea pe care le beau cand sunt singura, cu plansele de desenat:)) care mereu sunt incepute si niciodata terminate, cu viata care pulseaza in mine cand sunt singura, cu zambetul perfect pe care-l am cand sunt singura. e ca si cand sunt la o rascruce de fiecare data cand raman singura - pot sa o apuc pe o infinitate de drumuri, pot face ce n-am mai facut ieri, pot intalni alti oameni, alte culori, alta viata. ca si cand celalat, ceilalti m-ar indeparta de la cine sunt, de la cine vreau sa fiu, de la cine exist in miezul la care ajung tot mai greu. si nu plec nicaieri, m-ahsez jos, in cur, in praful de la drumul rascrucii, ascult linistea, simt vantul pe piele, soarele arzandu-mi ploapele si stau tot mai aproape de mine, tot mai vie, tot mai nemiscate.<br />daca sunt recunoscatoare pentru ceva sunt pentru placerea de a sta cu mine, de a nu ma plictisi cu mine, de a nu pacatui plictisindu-ma, de viata, de vise, de liniste, de praf.anka'shttp://www.blogger.com/profile/01848155835280848254noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6700429842052567429.post-79938973837000197962010-04-25T01:15:00.000-07:002010-12-01T22:39:51.221-08:00bugetaroricat de bine ar fi sa ai un job sigur, vine o vreme dupa 1-2 ani de siguranta cand simti ca te sufoci si ca aripile iti sunt taiate, si ca ai nevoie de ceva mai putin previzibil, ca intr-o casnicie. e bine sa ai un job sigur in vremuri nesigure, dar apoi...vine vremea cand iti dai seama ca orice promovare, orice reusita in teren sigur e cumplit de ingradita, de lumea mica a sigurantei. si lumea nu e a celor siguri ci a celor plini de indoieli, a celor ce indraznesc, a celor care gresesc, care reusesc.<br />lucrez de un an si ceva... 2 persoane, cunoscatoare a sistemului mi-au zis: sa nu schimbi, atunci cand am intrat in el si totusi, constat cu uimire ca, ma schimb in fiecare zi. fac parte dintre norocosii, putini cei drept, care desi-s bugetari nu le ajung 8 ore/zi sa termine ceea ce au de facut. asta e bine, pentru ca nu-mi pierd ritmul cu care sunt obisnuita.<br />sa lucrezi la buget este ca si cum ai fi balerina debutanta, trebuie sa faci eforturi incredibile nu sa fii cea mai buna ci sa intri in gratiile celor care pot sa iti ofere un rol micut pe scena si-n acelasi timp sa nu jignesti cu tineretea si talentul tau pe prima, a doua....penultima solista.:)anka'shttp://www.blogger.com/profile/01848155835280848254noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6700429842052567429.post-7532945397937493572010-04-17T11:05:00.000-07:002010-04-17T11:06:48.672-07:00stalker my first my last my every film'STALKER is a treasure: an invitation to go on a mental ride with a poet and philosophies. A film that makes you wonder more about yourself yet without making you anxious. The few existing films like STALKER are the reason why cinema is called "art"! 'anka'shttp://www.blogger.com/profile/01848155835280848254noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6700429842052567429.post-18734365260666129282009-12-23T02:47:00.000-08:002009-12-23T02:48:15.758-08:00:)„Eroismul înseamnă să mă apăr de duşman, dar onestitatea înseamnă să-mi apăr duşmanul de mine însumi” proverb sirbescanka'shttp://www.blogger.com/profile/01848155835280848254noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-6700429842052567429.post-84532528477076980042009-12-20T08:07:00.000-08:002010-11-03T03:33:12.973-07:00<a href="http://ult-tex.net/counts/index.cgi"><img height="60" alt="Christmas countdown banner" src="http://ult-tex.net/counts/christmas/bans/02.jpg" width="468" border="0" /></a>anka'shttp://www.blogger.com/profile/01848155835280848254noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6700429842052567429.post-42433324722776631852009-12-06T03:28:00.000-08:002010-12-09T05:49:57.035-08:00mosh nicolae<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj1OgK0fo5hxq3Gz_MAxljbFxwJbklFwtvyd7RVHs4G_4zADPseJvRz38TjJMMljrr-58U6j2-teSF7QWWiTZCns4zn6CmAr3tqKT9Nr6lFKtGrA29PwThS2we54L0ucQR1RUMgL3FM1r4C/s1600-h/stockings.jpg"><img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5412418818968961666" style="float: left; margin: 0px 10px 10px 0px; width: 275px; height: 320px;" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj1OgK0fo5hxq3Gz_MAxljbFxwJbklFwtvyd7RVHs4G_4zADPseJvRz38TjJMMljrr-58U6j2-teSF7QWWiTZCns4zn6CmAr3tqKT9Nr6lFKtGrA29PwThS2we54L0ucQR1RUMgL3FM1r4C/s320/stockings.jpg" border="0" /></a><br /><div><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgB4nLXsSdhp60vl0NtD80WbJNleIvxavJsD_7a8ttNfIbOzLbWZSgOjQoo5ESZ5VKkL9_VEaLmiFslEfhf59Jxj6gXNnk4XKL6Ut2n9gJI-o9Oy5-teylELVHGaGJaAvZbiJ_7FUrkJVzN/s1600-h/Suburbia+Lights+Up+Christmas+KbWILhwdgRul.jpg"></a><br /><br /><div>:) imi plac sarbatorile. din simplu motiv ca timpul trece mai incet. si ne facem timp sa decoram, sa privim luminitele, sa speram, sa zambim, sa ne entuziasmam, sa ne bucuram. si imi plac pentru ca nu putem lasa aceste zilele sa se scurga ca si cum ar fi ordinare si fara importanta asa cum facem cu oricare alta zi. pentru ca desi facem lucruri ingrozitoare in zilele acelea ne dam seama ca nu suntem oameni ingrozitori. pentru ca, deoarece e frig afara si luminite pe strazi, casa ne pare mai calduroasa, mai intima, mai camin decat in orice alta zi. pentru ca desi traim in cea mai imperfecta lume din toate incercam pentru cateva zile sa o facem sa fie perfecta, cu lumini, cu reni si casute din turta dulce, cu ingerasi si cantece cantate de copii, cu dulciuri si cozonac si vin fiert. cu fulgi si sanii si cadouri sa ne-amintim ca ceilalti conteaza. imi place mos nicolae pentru cadourile lipsite de importanta pe care le facem, pentru placerea pura de a darui dulciuri, portocale sau obiecte lipsite de valoare. penru placerea de a primi acele obiecte lipsite de valoare. pentru placerea de a avea timp sa te bucuri, timp sa zambesti, sa primesti, sa daruiesti, timp</div></div>anka'shttp://www.blogger.com/profile/01848155835280848254noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6700429842052567429.post-76575742518139839632009-05-15T11:33:00.000-07:002009-05-15T12:04:37.694-07:00in/certitudinide ce avem nevoie de certitudini?<br />o sa fiu asha, o sa fac asta tota viatza, o sa iubesc un om toata viatza, eu niciodata... alegem nume copiilor noshtri cand ceea ce azi ne numehste pe noi maine va fi altceva, noi vom fi altcineva. in conditziile in care totul trece, se transforma de ce incercam sa ne agatam cu disperare de lucruri ce nu ne pot oferi nici o stabilitate/ de ce avem nevoie sa stim ceva demandam, acest lucru cand tot ce trebuie sa stim, sa cunoastem, tot in ce trebuie sa credem se afla in noi. de fiecare data cand ma indragostesc imi doresc sa fiu iubita, imi pun dorinte, arunc bani: sa ma iubeasca x pentru toata viata, apoi imi doresc sa ma iubeasca y pentru toata viata iar x sa nu o mai faca, sa inceteze pentru ca eu am incercat sa-l iubesc pe x si acum nu-mi mai foloseste la nimic si mi doresc toate certitudinile pe care x mi le oferea de la y. mantreb de unde vine asta, din nevoia noastra ca lucrurile sa insemne mai mult, sa fie mai mult, altfel la ce bun s investim atat in toate/ singura certitudine e moartea, si pentru unii si Dumnezeu. cum poti sa-ti pui toate credintele tale intr-un om, cum poti sa nu poti trai sau sa nu vrei sa o faci fara y in conditiile in care x nu te mai satisface? cat de mult evoluam? e ca o jucarie noua de care ne vom plictisi? de ce cerem fidelitate in conditiile in care noi oferim atentie pana cand o noua jucarie ne atrage atentia; si nu-i vb de parteneri doar, de prieteni, de joburi, de profesii, de hoby-uri, de masini, bijuterii....de lucrurile pe care le colectionam. lucruri care dau valoare pentru moment vietii noastre. oare asa cum ne pierdem hoby-urile, asa cum devenim specialisti lipsiti de entuziasm dar prin forta experientei f buni intr-un domeniu la fel si-n iubire? ne pierdem orice suflu de nou, de flexibilitate de nebunie si devenim un produs perfect vandabil: minimul de efort cu maximul de rezultat?anka'shttp://www.blogger.com/profile/01848155835280848254noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6700429842052567429.post-19666403222077389892009-04-30T05:16:00.000-07:002010-09-15T03:00:36.343-07:00life in a metroam vazut anul trecut un altfel de film - 3poveshti de dragoste traite in paralel, fara nimic romantios in ele. oamenid e o frumusetze fizica stralucitaore, oameni vii in care rupturile surveneau una dupa alta. fiekare poveste n-are nimic in comun una cu cealalta, si totusi e aceeasi poveste. povestile noastre de dragoste sunt aceeasi poveste si totusi a mea e cea mai reala. inceputul ei este "sunt la metro". sfarsitul ei se afla intr-o conversatie post realista la telefon. rupturile sunt cu atat mai cumplite cu cat iubirea a fost mai mare si de fiecare data el e barbatul vietii mele, tatal copiilor mei, iubitul langa care sa-mbatranesc, sa traiesc, cel caruia vreau sa-i gatesc, langa care shi-n bratzele caruia vreau sa mor. shi este shi ziua de maine dupa fiecare despartire cand nu vrei sa te trezesti, cant te rupi in doua si ti se opreste respiratia la gandul ca asta e tot, cand nu-ti imaginezi viata saptamana viitoare sau cealalta fara el, shi apoi inveti sa traiesti si inca bine fara el, si fara urmatorul asa cum ai facut-o si cu fostul. am aflat ca putem trai fara oricine si nimeni nu poate fi de neinlocuit. am aflat ca oricat de mult ai da unui om intr-o clipa itzi va intoarce spatele, am aflat ca iubirea e o fiara care te face sa calci pe morminte, pe rani, pe promisiuni, pe copii, pe lacrimi. am aflat ca iubirea e o fiara pentru ca si-a facut salas in mine si m-a transformat in ea. oare cat dintr-o iubire e iubire si cat e nevoia de celalalt, frica ca o sa dispara imaginea noastra din ochii lui, ca va iubi pe urmatoarea mai mult, ca de fapt am trecut si noi pe-acolo ca multe altele. am aflat ca iubirea nu dureaza:d vesnic, si as fi vrut s-o aflu dupa ce m-as fi maritat, eventual credeam si eu intr-un om pana la capat, dar se pare ca eu nu fac parte din cei carora adevarul le baga degetul in oki si ei tot nu-l zaresc.am aflat ca iubirea desi ca sentiment suntem invatati sa tanjim dupa ea, e doar o optiune, un lucru pe care-l putem avea dar care nu ne este necesar, pentru ca este doar un aspect al vietii nu intreaga noastra viata, printre altele: idei, putere, faima, afirmare, obiecte care ne fac placere, prieteni, reusite, parteneri de care sa ne-ndragostim, sex, bani. sa iubesti este doar o optiune nu o necesitate. acum 5ani as fi jurat ca iubim pana la capat, ca eu pot iubi pentr toata viata, ca iubirea e indiferent de obiectul iubit, e intotdeauna in inima celui care iubeste:)). daca ar fi asa am fi cu totii niste neadaptati ca cei care iubesc de ani de zile acelasi om desi nu gasesc nimic de iubit la omul acela. iubim cu inima cat suntem tineri, nebuneste, prosteste, copilareste, demential, patologic, dar apoi cu timpul invatam sa ne protejam, inima slabeste incerkam sa nu ne provocam atacuri de cord, sa dormim linistiti si confortabil noaptea, pana la urma maine mergem la job, invatam sa iubim cu capul. pana la toata urma inima are o memorie volatila, dar creierul nu. si atunci ce ne ramane? sa nu incercam sa ne impotrivim varstei felului matur sau imatur de a iubi? sa alegem cu capul? sa alegem cu inima? alegerile cu inima-ti ofera euforie shi-apoi rani imense, cele cu capul iti ofera liniste, bucurii mici, tristeti mici, regretul ca n-ai trait indeauns, ca nu te-a durut indeajuns, ca nu ai iubit indeajuns. marile iubiri sunt cele care se termina inainte sa traiasca fericiti pana la adanci batraneti, altfel ar ajunge sa se certe de la colacul de la veceu sau pasta de dinti. dar ce sentampla cand marile tale iubiri sunt mici si micile tale iubiri sunt mari? cine sau ce anume da greutate unei iubiri sau alteia? ce anume valideaza un om in fata altuia? zilele trecute am inteles expresia: imi pare rau ca mi-am pierdut x ani din viata cu tine. E ca si cum ai demonstra o problema de matematica pornind de la o ipoteza gresita, oricat te-ai chinui rezultatul nu paote fi modificat. daca viata si iubirile noastre ar fi probleme de matematica as vrea sa pornim de la ipoteze reale. if love then love sa fie, if not ...sa ne fereasca Dumnezeu de fiare.anka'shttp://www.blogger.com/profile/01848155835280848254noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6700429842052567429.post-7931270522787038532009-03-18T01:52:00.000-07:002009-03-18T01:55:27.576-07:00un taram<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhuz__z658VFHvvWfIxU1ezREMGxxMRwzEzhWub1D5er2Lo5oBefAGiyTl883UVz05GxFuRZiih_Wm0mxQAiFHFboKD2p1Xz8cxKbX3z1w4tnuCVXiTCWioYY15samaWrctZzeS39eYuERn/s1600-h/nori.jpg"><img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5314448136436955362" style="FLOAT: left; MARGIN: 0px 10px 10px 0px; WIDTH: 320px; CURSOR: hand; HEIGHT: 256px" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhuz__z658VFHvvWfIxU1ezREMGxxMRwzEzhWub1D5er2Lo5oBefAGiyTl883UVz05GxFuRZiih_Wm0mxQAiFHFboKD2p1Xz8cxKbX3z1w4tnuCVXiTCWioYY15samaWrctZzeS39eYuERn/s320/nori.jpg" border="0" /></a> Somewhere, over the rainbow, way up high. There's a land that I heard of Once in a lullaby.Somewhere, over the rainbow, skies are blue. And the dreams that you dare to dreamReally do come true.Someday I'll wish upon a star and wake up where the clouds are far Behind me.Where troubles melt like lemon drops, Away above the chimney tops.That's where you'll find me.Somewhere, over the rainbow, bluebirds fly. Birds fly over the rainbow,Why then - oh, why can't I?If happy little bluebirds fly beyond the rainbow,Why, oh, why can't I?<br /><div></div>anka'shttp://www.blogger.com/profile/01848155835280848254noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-6700429842052567429.post-21265484512491910522009-02-25T02:54:00.000-08:002009-03-10T04:11:30.966-07:00***<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhqU0whWN2Gjl1lEhJz-sx55znatPRkrJ7c54BuYIQOMgxKeWPJZVkOZLCXtmQNu21NSmsQzOWmpT5wBaXtrM4ABPDO_EOpvuD54yx7EdnxshYBAjtd862tkp3bDdF8lJZbjBVsVzLZR-ki/s1600-h/dandelion.jpg"><img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5306693174973300962" style="margin: 0px 10px 10px 0px; float: left; width: 320px; height: 214px;" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhqU0whWN2Gjl1lEhJz-sx55znatPRkrJ7c54BuYIQOMgxKeWPJZVkOZLCXtmQNu21NSmsQzOWmpT5wBaXtrM4ABPDO_EOpvuD54yx7EdnxshYBAjtd862tkp3bDdF8lJZbjBVsVzLZR-ki/s320/dandelion.jpg" border="0" /></a><br /><div>Rise up, my love, my fair one, and come away, for lo, the winter is past, the rain is over and gone; the flowers appear on the earth; the time of singing has come………</div><div><br /><object width="425" height="344"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/O32beFah-00&hl=en&fs=1"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/O32beFah-00&hl=en&fs=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="425" height="344"></embed></object><br /></div>anka'shttp://www.blogger.com/profile/01848155835280848254noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6700429842052567429.post-67033153041683636812009-02-13T02:21:00.000-08:002010-12-01T22:42:55.242-08:00jewish girl<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjLg7UX1zfTRmZRq40I90DIHrTbOc8j052o-mwG66dG5qCPevJZnu_9QlL53hfhPqgkKPAEgzF_tyxF0EAaThQbEa0QuVDCvWxSZ35jhRPNNHmdokv_01Y-aOBll-P9J43gVgCCh39NDiBM/s1600/moi.jpg"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 400px; height: 300px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjLg7UX1zfTRmZRq40I90DIHrTbOc8j052o-mwG66dG5qCPevJZnu_9QlL53hfhPqgkKPAEgzF_tyxF0EAaThQbEa0QuVDCvWxSZ35jhRPNNHmdokv_01Y-aOBll-P9J43gVgCCh39NDiBM/s400/moi.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5545971732835351026" border="0" /></a><br /><br /><div>charlie chaplin a participat odata la un concurs in care trebuia sa-l imite pe charlie chaplin. a iesit pe locul 2. pe ce loc am iesi intr-o incercare de a ne trai propria viata?<br />joshua e numele tuturor pierderilor din viata mea, a clipelor care trec pentru a nu se mai intoarce niciodata, a zilelor de care nu-mi mai amintesc, a mormintelor fiecarei relatii, a anotimpurilor, ploilor, zilelor cu cafea bauta la soare, a zambetelor, a zdrentelor care erau haine noi, a vremurilor cand eram just a jewish girl</div>anka'shttp://www.blogger.com/profile/01848155835280848254noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6700429842052567429.post-71346301297410069192009-01-31T11:54:00.000-08:002009-01-31T12:20:44.329-08:00am uitatuneori e un cuvant care-mi place, plin de speranta, imi promite ca a fost desi rar si va mai fi candva, din cand in cand... uneori uit de unde vin shi incotro ma-ndrept. uneori uit cine sunt shi cine-mi sunt prietenii. uneori uit ceea ce caut, pe cine caut. uneori uit sa mai cred. uneori rad pana la delir. unori seman cu un quasar. uneori sunt atat de departe incat si un sunet m-ar rani. port pe deget un diamant. am primit o stea, de fapt o stea a fost botezata dupa mine!(oficial). am 30 sau aproape. sunt o femeie tanara deshteapta, puternica, pot trece cu ushurintza drept frumoasa, cel putin interesanta. toata viata am fost fascinata de cuvinte, de semnificatia lor. echilibru e un cuvant pe care l-am divinizat, am incercat, m-am luptat, am plutit si i-am inteles semnificatia si era fada. fado meu. sunt fericita, zambesc, fredonez, ma bucur de viata din jurul meu, de oamenii din jurul meu, de iubire, de tot ceea ce este in afara mea dar mai ales de ceea ce este in mine. azi am fost intrebata daca vreau sa ma marit si nu m-am mai grabit cu raspunsul: "nu, Doamne fereste!" nu mi-am dorit niciodata s-o fac, dar devine o idee pe care n-o mai resping de ce? pentru ca exista solutia:divortul. acum 10 ani as fi jurat ca exista iubiri vesnice, dar...asa cum mi-a zis un partener de demult " casnicia e o lupta". poti sa lupti, sau poti sa fugi. cel care ramane este oare mai castigat decat cel care fuge? poti sta din lene, din confort, din cauza ca iubesti, esti iubit, esti multumit, esti fericit, e lumea ta. poti pleca doar pentru ca poate te-asteapta cineva, sau poti pleca fara sa speri la nimic, doar pentru tine, sa pleci ca sa poti fi tu. eu sunt o femeie norocoasa, care a avut timp sa afle ca poti iubi de mai multe ori, ca iubirile trebuiesc lucrate, ca nu sunt vesnice, ca in fiecare zi pierzi inocenta, pasiune, dorinta, si castigi incredere, iubire, sustinere (nu respect, fereasca-ne Sfantul de respect, mai bine injunghiata, inselata parasita cu 6copii, dar nu respectata, pentru numele lui Dumnezeu nu respectata. nu de omul care odata era un satelit in jurul stralucirii mele). eu sunt norocoasa pentru ca traiesc intr-o lume in care-mi pot alege partenerii, iubirile, sa ma marit sau nu, sa fiu mama sau nu, sa fiu eu sau nu, sa am prieteni sau nu. sunt norocoasa pentru ca din ce in ce mai mult cred in valoarea unor lucruri precum prietenia, si iubirea fara asteptari:nu-ti sunt datoare nu-mi esti dator cu nimic. nu astepti sa fiu intr-un fel, sa ma comport intr-un fel sa fac ceva sau sa nu fac ceva. pot fi eu avand esecuri, pot fi eu traindu-mi viata mea si nu pe a celorlalti. pot fi eu dezamagind pe unii, pe altii. pot fi eu libera permitand unora sa faca parte din viata mea ca un privilegiu. e un privilegiu pentru ca sunt lasata sa fac parte din viata unor oameni mult mai minunati ca mine de asta nu am asteptari, nu cer, nu-i fac sa-mi fie datori. as dori sa cred ca iubesc pe cei de langa mine asa cum sunt si nu pentru potentialul lor. nu se aplica si la parteneri, care trebuie sa fie fara pata:). pentru ca in viata exista o lege a compensatiei, singura posibila si-ntr-o iubire dai si iei. uneori uit ca sunt norocoasa ca sunt libera, dar astazi Ioana m-a trezit cu intrebarea daca nu vreau sa ma marit. Ar trebui sa o fac? cine o spune? care ar fi argumentul pentru care sa o fac? care ar fi argumentul pentru care ar trebui vreodata sa fac ceva, orice? care-i argumentul ca in fiecare zi traiesc viata pe care vreau sa o traiesc? care-i argumentul pentru care uit?anka'shttp://www.blogger.com/profile/01848155835280848254noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-6700429842052567429.post-86092026260581380762009-01-25T22:33:00.000-08:002009-01-25T23:01:02.195-08:00ce se intampla cand...ce se intampla cand te trezesti intr-o zi si constati ca nu mai existi si ca in locul tau merge, vorbeste, rade la poante pe care le face sau le aude o persoana care reprezinta tot ceea ce nu esti tu. un om ca toti ceilalti, banal, acid, un om care rade, care ridica din umeri, care traieste ca sa nu moara, dar care nu zambeste niciodata. ce se intampla cand te transformi intr-o femeie caustica si acida si peirzi orice urma dintr-un om care stralucea? ce se intampla oare cu omul care era atat de frumos incat oprea oamenii in loc? cine este oare acesta care i-a luat locul si de ce i-am dat voie? daca as putea sa adorm si maine sa ma trezesc eu din nou, sa nu mai fiu atat de adaptabila, atat de echilibrata, atat de asa cum am ajuns. sa fiu eu din nou. cum e sa-ti doresti ceva ani de zile si cand il ai sa te comporti ca si cum nu face doi bani? poate sa fie prea tarziu? singura rugaciune pe care o spun de anid e zile este sa nu fiu indoita. in nimic din ceea ce fac, sau spun sau mai ales sunt. ma privesc si nu-mi dau seama unde sunt zile intregi, luni intregi din viata mea. de ce am ajuns sa ranesc atat de usor oameni mult mai buni si mai frumosi ca mine? cum sa fac transformarea reversibila?anka'shttp://www.blogger.com/profile/01848155835280848254noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6700429842052567429.post-15036072265130961372009-01-21T23:13:00.000-08:002010-12-01T22:44:29.446-08:0011lucruri despre mine-preluat leapsa adrian-ioana-imi place cafeaua cu lapte, masinile de epoca - morgan, dar pot face rabat la un minicouper sau fiat 500<br />- imi place muzica simfonica, dar infinit mai mult ma fac fericita lautarii<br />-arta- as sta zile intregi in Tretiakov, dar un bazar ca cel din Istanbul ma face sa delirez<br />-incerc sa ma-nconjor de oameni care ma fac sa vibrez si care nasc intrebari in mine<br />- ador sa fiu indragostita si sa fac dragoste<br />- imi plac diamantele, culorile<br />- limba rusa si portugheza<br />-pantofii rosii cu toc desi port insulated galbeneanka'shttp://www.blogger.com/profile/01848155835280848254noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6700429842052567429.post-52592762322909031742009-01-07T07:34:00.000-08:002009-01-07T07:35:20.888-08:00si-a trecut inca un craciunmi-e dor de ingeri. De aripile lor de pe care se scututra la fiecare bataie praf de lumina. De ingerul meu mare si puternic cu sabie de foc care sa ma salveze sau doar sa ma tina de mana la fiecare nastere a zilei cand deschid ochii si lumea se construieste din cuburi colorate la picioarele mele si copacii cresc in fiecare zi in acelasi loc ca sa-mi provoace memoria. Si-n fiecare zi aceleasi fete, mereu straine imi zambesc sau privesc prin mine, oricum eu nu ma uit in ochi nimanui, nu mai astept nimic de la nimeni. E craciun. Mesele se apleaca de greutatea mancarurilor, mie mi-i dor de sandwishurile mele zilnice cu muuul mult ketchup. Imi place cafeaua cu lapte, turta dulce si portocalele. Altfel craciunul n-ar avea nici un farmec pentru papilele mele gustative. Un proverb sumerian spune ca « timpul este samanta universului« , mereu mi-am imaginat timpul ca pe o samanta de mar zburand prin univers asa cum vedem cosmonautii care se desprind si plutesc prin semiintuneric. Oare de ce o samanta de mar ? de ce nu mi-am imaginat o samanta de rasarita ca doar sparg atatea intre dinti, sau o samanta de orice altceva... poate pentru ca marul tine semintele in miez, si miez e un cuvant care ma fascineaza, pentru ca miez e ceva dincolo de noi, dincolo de modificari, dincolo de educatie, de invatatura, de iubire, de disperare, de vointa, miez e dincolo de codul nostru genetic, miez e acolo unde-ti amintesti ca « inside you've got the Bensonhurst blues » chiar si atunci cand ai uitat de tine. Cand eram copil imi imaginam in imagini simple tot ce era prea complicat, mi-am imaginat ca Iisus s-a nascut la noi in gradina pentru ca oricat de departe era Nazaretul nu putea fi mai departe de marginea gradinii noastre de care nu trecusem. Imi imaginam ca oamenilor de la spital « le zburau mintile« ca niste norisori pufosi de creier care ies printr-o gaurica si-atunci esti bolnav mental, pentru ca la noi in familie cuvantul nebun era forbiden. Era o boala crunta care te face sa ramai singur si sa nu mai ajunga la tine nici macar compatimirile celorlalti. Asa singur cumplit de singur ca fetita aceea cu hanorac portocaliu care s-a leganat pret de ore intregi in fata unui geam de la caminul de copii cu probleme psihice abandonati. Multe ferestre nu au sticla, multe sunt acoperite cu vopsea alba. O leganam pe sara si-i cantam « toata ceata de pititci haideti ca sa dam pupici, cinci cate cinci cate cinci cate cinci, douazeci de testoase mici ». o fetita se legana singura la etajul 4, alta vis a vis era leganata la etajul 6. era doar craciunul si macar un pitic din toata ceata poate i-a dat pupici pe fiecare ughie ca o carcasa de tzestoasa si i le-a numarat. De altfel pe un geam scria mery christmass.anka'shttp://www.blogger.com/profile/01848155835280848254noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6700429842052567429.post-29291551975358613662009-01-07T05:33:00.000-08:002009-01-07T05:36:06.554-08:00la multi ani, IOANA!astazi este ziua ta, si e geroasa k si tu esti o tikaloasa! dar laaaaaaaaaaaaaaaaaaa multi ani! sa fii vesela, sa ti se-mplineasca toata lista si mult pe de-asupra:)anka'shttp://www.blogger.com/profile/01848155835280848254noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-6700429842052567429.post-18647516929372139382009-01-07T00:32:00.000-08:002010-11-29T06:03:13.018-08:00culoarea noptiice culoare au visele? noaptea? dorul? ce culoare au iubirile? nefericirile? sperantele? reusitele? rasetele? cum este sa ai totul si sa pierzi totul intr-o clipa, cum e sa nu ai nimic si dintr-o data sa ai totul? cum este sa te arunci in gol de la etjul 10? si cum este sa te sprijini de o mana mereu? cum e sa tendragostesti prosteste sa zambesti de unul singur si cum este sa privesti la lumina lumanarilor de la o cina romantica un om care nu are ce sa-ti mai spuna. Tot mai uimita sunt de sabloanele in care traim si de care nu ne putem desprinde. Nu ne punem intrebari legate de nimic din viata noastra, sau cand ni le punem e o ruptura, dar nu progresam nicicum. Tot ceea ce facem are legatura cu locul de unde venim, cu vocile parentale, sau din contra de vocile care contrazic vocile parentale. Vad barbati in toata firea care n-au facut si nu fac nimic altceva, fiecare pas, fiecare reusita este ca sa impresioneze un parinte, care nici nu este un om de valoare, si care, nu va fi impresionat niciodata. Vad oameni care traiesc aceeasi relatie indiferent de partener, sufera stupid si inutil din dorinta de a fi iubit, pentru ca nu stiu sa renunte, pentru ca daca ar renunta in acelasi punct ar ajunge, pentru ca nu au valoare proprie si intrinseca decat prin ochii acelui sau acelei, oameni care fac din celalalt un mod de viata, o planeta in jurul careia sa-si invarta satelitul. De ce dracu nu ne trezim intr-o dimineata si sa ne spunem si altceva in afara de "stiu ca sunt tont si nu gasesc nimic de iubit la acest om, dar il iubesc...". Sa putem sa ne ridicam si sa-i spunem "o zi buna-ti doresc, o viata frumaosa, nu mai am timp nici macar sa mai port o conversatie de 5minute cu tine". De ce nu ne putem asuma esecurile? De ce nu ne putem asuma relatiile? De ce intram in relatii fara finalitatea "hapy ever after"? Relatii care nu au nici o sansa de reusita ca si amanti doar pentru ca e prea greu sa ai o relatie a ta, sa-ti asumi un esec al acelei relatii si sa fie vina ta? Intr-o realtie fara viitor nu-i niciodata vina ta, si astfel te validezi in ochii tai, nu trebuie sa lupti cu timpul si praful care transforma zambetele in bombaneli, si veselia in cikaleli. De ce ne este mai usor sa avem un job, o cariera dar nu o relatie? De ce ne este usor sa iesim zilnic, sa avem cunostinte dar nu prieteni?anka'shttp://www.blogger.com/profile/01848155835280848254noreply@blogger.com0